Ramai alaturi de noi

Stirile Zilei

Analiza marca Oreste Teodorescu: Occidentalii vor cu rusii, Europa Centrală și de Est ii prefera pe americani. Ce se va întâmpla cu UE?

„Pe 8 Decembrie 1991, experimentul comunist se încheie odată cu dizolvarea URSS, iar trei zile mai târziu începe o noua secvența a Marii Resetări prin parafarea Tratatului de la Maastricht care consfințea nașterea proiectului Uniunii Europene. Este evident, la 30 de ani distanță ca artizanii schimbării paradigmei care a împărțit lumea in zone de putere și influența după al Doilea Război Mondial au fost americanii, care odată ce au fost martorii destructurării modelului bolșevic, au început redesenarea hărților geopolitice”, scrie Oreste Teodorescu intr-o analiza pe pagina de Facebook.

„Pana in 1993, Federația Rusa nu a fost deloc interesată de nou înființatul organism european, pe care îl privea alături de ONU, OSCE, OECD, UEO și G7, ca pe un posibil partener economic in contextul Acordului de Parteneriat și Cooperare UE-Rusia. Pana in 1999, când începe Războiul din fosta regiune iugoslava, Kosovo, între Moscova și marile cancelarii occidentale au funcționat relații comerciale excelente, presedintele Eltin era privit ca un mare reformator, iar americanii își puneau mari speranțe in apropierea rușilor de democrație, economie de piața și ca pe un posibil partener de securitate regional, însă simultan cu războiul dintre sârbii și albanezii kosovari, NATO își extinde influența asupra Europei, Putin câștiga alegerile, începe cel de-al doilea război cecen și apare Tratatul de la Amsterdam prin care europenii elaborează un proiect unic de securitate și apărare militară.

Adânc infiltrați in occident, agenții de influența ruși reușesc performanța de a convinge factorii decidenți sa semneze Strategia Comună UE-Rusia. La începutul anilor 2000, oficialii de la Bruxelles erau convinși ca Rusia va începe sa implementeze reformele, sa organizeze alegeri cu adevărat libere, sa permită înființarea de noi partide parlamentare și sa respecte normele impuse de UE.

In ciuda pesimismului Londrei ca Rusia poate deveni cu adevărat o țara libera, atât timp cât la butoane rămân teribilii ofițeri Kgb și Gru, axa franco-germana a optat pentru apropierea de Moscova și începutul răcirii relației cu SUA! Astfel, relația UE-Rusia a devenit funcțională in 1999 și a mers neîntrerupt pana la anexarea Crimeii prin agresarea Ucrainei din 2014. In 2003, la Sankt Petersburg, in cadrul summitului UE-Rusia au fost definite patru spații de interes reciproc:

  1. economic
  2. libertate, securitate interna și justitie
  3. cercetare, educație, cultura
  4. securitate externa.

Odată intrați in jocul geopolitic europeni, rusii încep o ofensiva fără precedent. Fostul cancelar german Schroeder este numit managerul general al Gazprom, fostul premier suedez, Göran Persson și fostul prim-ministru finlandez Paavo Lipponen devin lobbyiști ai intereselor marilor companii de stat rusești, mai ales din zona energetică.

Silvio Berlusconi, premierul Italiei anunța ca Putin este prietenul sau: “ un om hotărât, pragmatic și un prieten al Europei”. In doar câțiva ani, Moscova ajunge sa controleze toate marile cancelarii europene, iar cel mai bun exemplu este decizia premierului danez, Lars Løkke, de a relua relațiile bilaterale ci Rusia după 46 de ani de “inghet” diplomatic. N-a tulburat pe nimeni atunci ca fostul șef de stat major al armatei franceze, Philippe de Villiers, a deschis afaceri în Crimeea, după anexare. Prin extrem de abila mutare cu Medvedev președinte si Putin premier, rusii ajung la un nivel superior de manipulare și control.

Berlinul adopta „parteneriatul pentru modernizare UE-Rusia”. Ca urmare compania Rheinmetall a construit în 2011-2014 Centrul de Instruire a Forțelor Terestre de la Mulino, de lângă Nijni Novgorod, iar Franța s-a angajat să furnizeze Rusiei nave de război – Mistrale. Dar poate lovitura de gratie data de Moscova cu ajutorul “prietenilor de drum”, ca sa nu ii numesc “idiotii utili” a fost proiectul Nord Stream 2. Rusia a învins rezistența împotriva acestui proiect din partea Suediei și Finlandei prin presiuni brutale, majorând tarifele la importurile de cherestea din Rusia cu 200%, în timp ce UE rămânea intr-o foarte bizara pasivitate…

După agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, acordul de asociere UE-Ucraina a fost împărțit în două părți – economică și politică, semnate separat, cu un mare interval de timp între ele – pentru a nu „irita Kremlinul”. Cu toate acestea, 2014 a fost un an de cotitură. Rusia și-a arătat Uniunii Europene fața imperială și a îngrozit-o.

Prin presiunea țărilor estice, foarte reactive la planurile rusești de expansiune, și prin prezenta componentelor militare americane din Polonia, Țările Baltice și România, marile cancelarii occidentale au fost nevoite sa privească cu mult multa suspiciune buna-credință a administrației Putin. Zilele trecute, șeful diplomației europene, Joseph Borrell a vizitat Moscova intr-o încercare destul de disperata de a se poziționa cumva la mijloc între interesul de securitate NATO și dorința de cooperare economică cu Federația Rusa.

Acum, nu trebuie sa fi vreun specialist in politica externa sa înțelegi ca pentru Germania și Franța, piața rusa reprezintă mari oportunități economice și ca nu sunt deloc sensibile la constantele semnale de alarma ale polonezilor, romanilor și balticilor care văd in Rusia un permanent factor perturbator! Situația este complicata, încă odată Ministerul de Externe rus, prin vocea lui Lavrov pare sa controleze deciziile nucleului franco-german in defavoarea “acestor rusofoni motivați istoric, cărora traumele din trecut le încețoșează imaginea Rusiei contemporane”, cum se precizează in comunicat de Serghei Lavrov..

Stirile Zilei

Liderii din G20 au ajuns la un acord pentru a limita incalzirea globala la 1,5 grade Celsius

Liderii politici care fac parte din G20 au ajuns duminică la un acord privind limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială, au declarat pentru AFP trei surse apropiate negocierilor la summit de la Roma, transmite Digi24.

Sursele au spus că liderii statelor din G20, inclusiv președintele SUA, premierul Indiei și reprezentanții la summit ai Chinei, au fost de acord cu noua țintă, care depășește ceea ce a fost convenit în Acordul Climatic semnat în 2015 la Paris din 2015, prin care liderii lumii se angajau să limiteze încălzireai globală cu mult sub 2 grade și, în mod ideal, la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială.

Grupul G20, format din 19 țări și Uniunea Europeană, este responsabil de 80% din emisiile globale iar potrivit specialiștilor, o reducere a efectului dezastruos asupra Planetei ar avea nevoie de acțiuni radicale și categorice.

Acordul reprezintă un progres și în același timp o speranță în ceea ce privește ajungerea la un acord în cadrul summitului COP26, care începe duminică la Glasgow.

Unul dintre obiectivele cheie ale evenimentului organizat de ONU Marea Britanie este fixarea unor măsuri concrete pentru a menține obiectivul de a nu crește temperatura medie globală peste pragul de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială.

Până în prezent, zeci de națiuni nu și-au actualizat încă oficial angajamentele de reducere a emisiilor, așa cum ar fi trebuit să facă în conformitate cu prevederile Acordului de la Paris din 2015.

Dintre țările G20, care reprezintă 80% din emisiile totale ale lumii, doar șase țări și-au mărit oficial obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră. Potrivit unui raport realizat de Programul ONU pentru Mediu (UNEP) și publicat săptămâna aceasta, șase țări din G20 (SUA, Canada, Australia, Brazilia, Coreea de Sud și Mexic) nu și-au atins deloc vechile obiective privind mediul înconjurător.

Planeta s-a încălzit deja cu 1,2 grade Celsius, spun oamenii de știință. Cel mai recent set de angajamente ale națiunilor privind lupta împotriva schimbărilor climatice sunt cu mult sub ceea ce este necesar pentru a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, un prag despre care experții climatici spun că este critic și nu trebuie atins.

În evaluarea sa anuală privind emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă, UNEP a calculat diferența dintre emisiile care urmează să fie eliberate de țări și nivelul necesar pentru limitarea creșterii temperaturii la 1,5 grade Celsius. Conform UNEP, chiar și cele mai actuale și ambițioase planuri climatice la care s-au angajat aproximativ 120 de țări direcționează lumea către calea creșterii temperaturii medii globale cu până la 2,7 grade Celsius.

Raportul a mai constatat că angajamentele noi și actualizate privind emisiile vor reduce doar cu 7,5% cantitatea totală a acestora până în 2030, dar este necesară o reducere de 55% a cantității totale de emisii pentru a fi îndeplinit obiectivul de a limita încălzirea globală la sub 1,5 grade Celsius.

Citeste mai mult

Stirile Zilei

Bilant COVID Romania: 7.424 de noi cazuri si 427 de decese

În ultimele 24 de ore, în România au fost raportate 7.424 de cazuri de COVID-19. De asemenea, au fost raportate 427 decese, dintre care 33 din trecut, conform datelor parțiale anunțate duminică de către autorități. Este prima dată în acestă lună în care numărul cazurilor COVID-19 scade sub 8.000, în rest fiind raportate zilnic peste 10.000 de cazuri pe zi, cu excepția unor zile de luni, când sunt raportate mai puține cazuri, fiind făcute teste mai puține.

Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 31 octombrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 7.424 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 427 decese, dintre care 33 anterioare, a comunicat Grupul de Comunicare Strategică.

Este prima dată în acestă lună în care numărul cazurilor COVID-19 scade sub 8.000, în rest fiind raportate zilnic peste 10.000 de cazuri pe zi, cu excepția unor zile de luni, când sunt raportate mai puține cazuri, fiind făcute teste mai puține.

În acestă săptămână, cel mai mic număr de îmbolnăviri – 9.187 – a fost raportat luni, 25 octombrie.

Recordul de cazuri COVID din această săptămână – 16.765 – a fost marți, 26 octombrie, iar recordul lunii și recordul de la debutul pandemiei a fost în 19 octombrie – 18.863 de cazuri.

Citeste mai mult

Stirile Zilei

Valeriu Gheorghita: „Nu vom ajunge la 70% rata de vaccinare pana la sfarsitul anului, daca legea certificatului verde pica in parlament”

România nu va ajunge la o rată de vaccinare de 70% până la sfârșitul anului, în cazul în care legea privind introducerea certificatului verde pentru unele categorii profesionale pică la votul Parlamentului, potrivit digi24.ro

Anunțul a fost făcut de medicul Valeriu Gheoghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19. Acesta a anunțată că, după câteva zile de recorduri, numărul celor care se vaccinează cu prima doză a început să scadă.

„Ieri au fost aproximativ 90.000 de persoane, azi doar 82.000. E o scădere importantă față de 111.000, cât am avut în zilele anterioare. Eu am transmis că printr-un efort la nivelul întregii societăți putem depăși rata de vaccinare de 70% până la finalul acestui an. Matematic ar presupune să avem cel puțin 80.000 de persoane noi care se vaccinează în fiecare zi”, a spus Gheorghiță.

„În următoarele 2 luni ar trebui să mai vaccinăm 4,8 milioane de persoane cu cel puțin o doză și în acest fel să ajungem la aproximativ 12 milioane de persoane vaccinate. Sigur, cu cel puțin o doză, dar e important pentru că o persoană care a primit o doză își va completa schema de vaccinare și impactul valului 5 ar fi mult redus la nivel populațional”, a explicat el.

Medicul spune însă că fără introducerea certificatului verde pentru anumite categorii profesionale e „puțin probabil” ca pragul de 70% să fie atins.

Întrebat dacă, în cazul în care legea privind certificatul verde pentru anumite categorii profesionale pică în parlament, va mai fi atins pragul de 70% rată de vaccinare până la sfârșitul anului, Gheorghiță a răspuns: „Foarte probabil că nu și foarte probabil că va fi greu să atingem această rată de acoperire în următoarele luni”.

„Fiecare val pandemic care generează mii și mii de decese în fiecare zi ar trebui să ne fi convins demult pe toți că doar prin vaccinare putem să evităm astfel de decese, pe care am fi putut să le prevenim dacă ne vaccinam la timp și într-un proces mult mai mare”, a spus Gheorghiță.

Medicul spune că pentru mulți oameni din afara țării este greu de înțeles de ce nu se vaccinează românii, având în vedere că sunt vaccinuri disponibile și oamenii pot merge doar cu buletinul la centrele de vaccinare.

El a spus că în fiecare weekend for fi maratoane de vaccinare în București, iar 8 centre vor fi deschise până la miezul nopții.

Citeste mai mult
Reclama

Ultimele stiri

Recomandari

Economie1 an inainte

Nu mai este loc de intors. Guvernul recunoaste datoria fata de angajatii Petrom, dar ofera doar 1% din actiuni la vanzare in loc de 8%

Guvernul Romaniei recunoaste decizia instantelor de a oferi 8% din actiunile Petrom spre fostii angajati, dar scoate doar 1% din...

Politica2 ani inainte

Nicusor Dan vrea sa candideze pentru un nou mandat la Primaria Capitalei in 2024. Ce probleme sustine ca a rezolvat pentru bucuresteni

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, afirmă că îşi doreşte să candideze pentru un nou mandat, însă recunoaşte că nu...

Actualitate2 ani inainte

Medicul Gabriel Tatu-Chitoiu, despre antiviralul Arbidol: Este inghitit in acest moment de o gramada de romani in speranta de a nu face COVID, in loc de a se vaccina

Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, fost președinte al Societății Române de Cardiologie, medic cardiolog, atenționează că medicamentele antivirale nu se iau ca...

Stirile Zilei2 ani inainte

Liderii din G20 au ajuns la un acord pentru a limita incalzirea globala la 1,5 grade Celsius

Liderii politici care fac parte din G20 au ajuns duminică la un acord privind limitarea încălzirii globale la 1,5 grade...

Stirile Zilei2 ani inainte

Bilant COVID Romania: 7.424 de noi cazuri si 427 de decese

În ultimele 24 de ore, în România au fost raportate 7.424 de cazuri de COVID-19. De asemenea, au fost raportate...

Sport2 ani inainte

Gheorghe Barbu, fost fotbalist cu peste 200 de prezente in Liga 1, a murit la 53 de ani

Cluburile Universitatea Cluj și Someșul Dej au anunțat duminică pe Facebook că fostul fotbalist Gheorghe Barbu a murit la doar...

Politica2 ani inainte

Cristian Tudor Popescu, atac dur la presedinte: „Domnului Iohannis i se falfaie de popor, putin ii pasa ca mor 500 de oameni pe zi”

Gazetarul Cristian Tudor Popescu l-a criticat în stilul său caracteristic pe președintele Klaus Iohannis, în cadrul unei emisiuni la Digi24....

Stirile Zilei2 ani inainte

Valeriu Gheorghita: „Nu vom ajunge la 70% rata de vaccinare pana la sfarsitul anului, daca legea certificatului verde pica in parlament”

România nu va ajunge la o rată de vaccinare de 70% până la sfârșitul anului, în cazul în care legea...

stiri

Copyright © 2020 Snews.ro