Deputatul USR PLUS Cristina Prună a anunțat vineri, 30 iulie, că 918.270 de români au solicitat statutul de rezident în Marea Britanie pentur a rămâne în această țară. Deputatul subliniază că cifra este una „alarmantă” și notează că este „echivalentul a peste 16% din totalul numărului de angajați din economia românească”.

”918.270 români au solicitat statutul de rezident în Marea Britanie pentru a rămâne în această ţară şi după 30 iunie 2021. Această cifră este una alarmantă mai ales din punct de vedere economic. Acesta este echivalentul a peste 16% din totalul numărului de angajaţi din economia românească (peste 5,6 milioane la finalul lunii iunie 2021). Lipsa locurilor de muncă bine plătite este unul dintre principalele motive invocate constant de cei care aleg calea emigrării”, a trasnsmis, vineri, Cristina Prună.

Deputatul afirmă că, în România, 1,6 milioane de salariaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, din care statul încasează aproape jumătate.

”Practic, românul munceşte ca să fie tot sărac, rămânând cu doar 1.386 lei în mână. De ce este alarmantă această emigrare continuă? Deoarece efectele ei se simt astăzi pe piaţa forţei de muncă şi poate duce la o criză majoră de personal în următoarea decadă, cu efecte majore asupra economiei româneşti”, a mai transmis deputatul.

Prună susţine că există soluţii.

”Un prim pas care poate diminua numărul românilor care pleacă în străinătate în căutarea unui loc mai bine plătit este propunerea noastră, regăsită şi în programul de guvernare al coaliţiei: Zero Taxe pe Salariul Minim, adică scutirea echivalentului salariului minim (primilor 2.300 de lei din salariu) de taxe. Modelul nu este nou pentru economiile europene. Stabilirea unui plafon minim de impozitare a muncii există inclusiv în Marea Britanie, unde valoarea acestuia este de 12.000 lire sterline. Statul britanic consideră că această sumă trebuie să meargă în buzunarul angajatului şi abia ceea ce depăşeşte această sumă este impozitat”, a mai transmis deputatul.

Potrivit Cristinei Prună, această măsură va stimula economia în direcţia atragerii de investiţii în România şi îi va încuraja pe cei aflaţi în inactivitate, şi care poate se gândeau să emigreze, să se integreze în piaţa muncii.

”Am spus în repetate rânduri că cea mai valoroasă resursă a României sunt oamenii pentru că ei reprezintă forţa de muncă cu care putem să ne dezvoltăm ţara. Însă, pentru a-i convinge să rămână alături de noi şi să pună umărul la construcţia economiei româneşti trebuie în primul rând să le respectăm munca. Nu o putem face printr-o impozitare aberantă cu aproape 50% a veniturilor pe care românii o suportă în acest moment. Pentru USR PLUS propunerea #ZeroTaxe este o prioritate în cadrul actualei guvernări. Îmi doresc ca împreună cu partenerii noştri de la guvernare să demarăm implementarea acestei măsuri de la începutul anului 2022, într-un prim domeniu, aşa cum am promis celor care ne-au votat”, a mai transmis deputatul.

Vineri, 2 iulie, la Centrul Internațional de Conferințe al Universității Valahia, compania Supercom a semnat un nou contract de colectare și transport ale deșeurilor municipale din județul Dâmbovița, în urma participării și câștigării licitației publice organizată de către ADI Salubritate.

Contractul are o durată de 8 ani și o valoare de aproximativ 297 milioane lei (peste 60 de milioane de euro).

Este un proiect major de gestionare a deșeurilor, derulat la nivelul județului Dâmbovița, primul județ din România care a beneficiat de fonduri europene pentru implementarea Măsurii „Reabilitarea sistemului de colectare, transport, tratare și depozitare a deșeurilor solide în județul Dâmbovița”, prin Programul ISPA.

Prin noul contract, Supercom își continuă activitatea de preluare și transport ale deșeurilor menajere din județ, iar din 2022 va începe colectarea și transportul de deșeuri selective.  Colectarea selectivă se va face la sursă, de către fiecare cetățean, prin adunarea deșeurilor reciclabile în pubele dedicate. Compania va pune la dispoziția cetățenilor 156.000 pubele, 5.200 containere, saci de gunoi speciali și recipienți metalici și va mări flota în județ cu 120 utilaje pentru asigurarea serviciului de colectare selectivă și transport.

„Demonstrăm de peste 15 ani că serviciile performante oferite de Supercom sunt apreciate. Am dezvoltat un parteneriat bazat pe încredere și profesionalism cu Consiliul Județean Dâmbovița pentru a oferi cetățenilor servicii de salubritate la cele mai înalte standarde europene. Faptul că astăzi am semnat un nou contract în urma câștigării licitației publice ne arată că avem încrederea nu doar a administrației, dar și a cetățenilor. Suntem unul dintre cei mai mari operatori din România și investim constant în echipamente și utilaje noi, asigurăm servicii performante și propunem servicii noi. În Dâmbovița, din 2022 vom începe colectarea și transportul deșeurilor selective”, a declarat Ilie Ionel Ciuclea, Președinte al S.C. Supercom S.A.

La semnarea contractului, Ilie Ciuclea, președintele Supercom, a ținut să reamintească țintele stabilite de Uniunea Europeană în privința nivelului de colectare selectivă. România are obligația de a atinge acești indicatori, altfel riscă sancțiuni financiare consistente.

La evenimentul de la finalul săptămânii trecute au participat președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan; vicepreședinții Luciana Cristea și Antonel Jîjîie; secretarul general al județului, Dănuț Nicolae Popa Stănescu; administratorul public al județului, Cristian Avanu; președintele SC Supercom SA, Ilie Ciuclea; directorul SC Supercom SA, Marius Bubu; precum și alți consilieri județeni și primari din localitățile dâmbovițene.

Supercom in cifre

• Unul dintre cei mai mari operatori de salubritate din România, Supercom este o companie cu capital 100% românesc, fondată în 1990 de Ionel Ciuclea. Compania oferă servicii de salubrizare, colectare, depozitare și valorificare a deșeurilor, deszăpezire, reciclare etc
• În cele trei decenii de activitate, compania a avut colaborări pe termen lung cu administrațiile locale, atât cele din București, cât și din Ilfov, Dâmbovița, Bistrița-Năsăud, Hunedoara, Caraș-Severin, Gorj, Ialomița. 
• Asigură un mediu curat unui număr de peste 1,5 milioane de locuitori, companii și instituții publice prin cele 31 de puncte de lucru pe care le deține în toată țara
• În contextul pandemiei cu coronavirus, compania a fost recompensată de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București cu o plachetă de excelență pentru activitatea sa.

Sectorul pădure-lemn este afectat de o explozie a prețurilor pe piața de materie primă, cu efecte grave pentru industria de prelucrare a lemnului. Dacă se prelungește, criza riscă să afecteze și populația în sezonul rece, prin escaladarea prețurilor la lemnul de foc. Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi a adus în dezbatere cauzele și posibilele soluții ale fenomenului.

Cu maxime istorice la prețul lemnului de lucru, atât la rășinoase cât și la foioase, piața materiei prime se confruntă cu o criză extrem de serioasă, ale cărei efecte riscă să se amplifice la toamnă și să afecteze inclusiv piața lemnului de foc pentru populație.

Producătorii de mobilier au de înfruntat cea mai gravă criză din perioada recentă. Aurica Sereny, președinta Asociației Producătorilor de Mobilă din România – APMR, a declarat: „Prețul exagerat al lemnului, care în luna mai s-a dublat față de aprilie 2021, precum și lipsa lemnului fasonat și a altor materiale lemnoase (PAL brut, MDF, placaj) determină închiderea multor capacități de producție sau nerealizarea comenzilor primite din cauza neîncadrării în costurile de fabricație.”

Criza de resurse pe piața lemnului – cauze și soluții

Criza poate fi explicată doar parțial de cererea foarte mare venită din Statele Unite ale Americii, unde piața construcțiilor cunoaște un veritabil boom. Aceasta este, în același timp, determinată și de factori interni.

Cauzele interne ale acestei crize țin de suprareglementarea sectorului, după cum a explicat István Tőke, președintele executiv al Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva: „O primă problemă este expirarea anumitor amenajamente silvice (care au o valabilitate de 10 ani), dar în ultima vreme refacerea amenajamentelor are nevoie de un studiu de mediu care poate dura până la un an și jumătate. În acest interval nu se poate recolta lemn, deci nu ajunge lemn pe piață, oferta este mai mică decât cererea, iar prețurile explodează.”

Exacerbarea fenomenului tăierilor ilegale a condus la politici publice și reglementări care au determinat blocaje ale sectorului. „De asemenea, există o problemă a marcărilor în proprietățile mici după operaționalizarea SUMAL 2.0”, a mai explicat István Tőke. „SUMAL 2.0 este benefic, conduce la reducerea tăierilor ilegale, dar conduce și la scăderea tăierilor legale. Ajungem la momentul actual să nu punem în valoare decât 20-30% din volumul pus în valoare anii trecuți.” „Datorită birocrației și suprareglementării ne putrezește lemnul în păduri”, a subliniat Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn. „Acesta este mesajul pe care l-am transmis astăzi domnului Ministru Barna Tánczos. Prin blocarea aplicării amenajamentelor silvice, am ajuns să blocăm executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, extragerea doborâturilor de vânt și arborilor atacați de insecte dăunătoare și implicit să afectăm starea de sănătate a pădurilor. Este absurd! Este ca și cum s-ar reglementa să nu se mai facă lucrările de îngrijre a culturilor agricole ca să protejăm buruienile, să lăsăm grâul nerecoltat pentru că se hrănesc șoriceii cu grăunțele care cad singure! Este nevoie de echilibru – este o știință și o practică a gestionării durabile a pădurilor -silvicultura. Frumusețea și biodiversitatea pădurilor României cu care ne mândrim se datorează tocmai lucrărilor silvice, regenerării naturale, gestionării durabile promovate de silvicultură și silvicultori.“

Evaluarea fenomenului tăierilor ilegale – o urgență

Dezbaterile Consiliului Pădurilor au subliniat necesitatea de a clarifica amploarea fenomenului tăierilor ilegale, care determină în bună măsură politicile publice ale Statului.

În ultimii ani, estimările fenomenului au variat între mai multe ordine de mărime . Organele de control raportează 150-200.000 m³ pe an. În 2015, d-na Ministru Grațiela Gavrilescu a comunicat public și a prezentat inclusiv în CSAT cifra de 8,6 milioane mc tăieri ilegale, ca rezultat intermediar al Ciclului II al Inventarului Forestier Național. În 2019, dl. Ministru Costel Alexe a „asumat” o cifră medie a recoltei de masă lemnoasă de 38 milioane m³/an, tot ca rezultat al Ciclului II al IFN. Într-o comunicare oficială, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor ne-a transmis că cifra de recoltă de 38 milioane m³ anual nu se regăsește recepționată ca rezultat al Inventarului Forestier Național. Cert este că pădurile României cresc ca suprafață și volum de masă lemnoasă, o demonstrează nenumărate studii satelitare comparative, inclusiv față de perioada comunistă.

Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn, a declarat că incertitudinile privind amploarea fenomenului au generat politici publice cu efecte perturbatoare asupra silviculturii și activităților de exploatare și prelucrare a lemnului. „Subiectul tăierilor ilegale a fost atât de mult exacerbat încât nu mai vedem pădurile de cioturile-vedetă. Am solicitat domnului Ministru o dezbatere științifică privind rezultatele ciclului II al Inventarului Forestier Național și publicarea periodică a rezultatelor intermediare ale ciclului al III-lea,” a adăugat acesta.

Prezent la dezbaterile Consiliului, dl. Barna Tánczos, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a declarat că va organiza în următoarele săptămâni o dezbatere a forurilor științifice pentru a tranșa o dată pentru totdeauna problema. Dezbaterea va include reprezentanți ai mediului universitar, specialiști ai INCDS „Marin Drăcea” și ai Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Priorități: finanțare corectă și reglementare justă pentru sectorul forestier

Pe lângă eliminarea blocajelor generate de reglementări, autoritățile trebuie să ia în calcul o finanțare corectă a sectorului, atât prin Strategia Forestieră Națională cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte mecanisme de finanțare, au arătat participanții.

„Bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nu a inclus niciodată o finanțare care să se întoarcă la păduri mai mare de 2% în ultimii 30 de ani. Avem o subfinanțare a sectorului silvic,” a declarat Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură – SILVA.

„Suntem o comunitate care ajută ca pădurea să fie gestionată durabil și să realizeze produse cu o valoare adăugată cât mai mare,” a sintetizat Aurica Sereny, președinta Asociației Producătorilor de Mobilă din România. „Ne dorim dezbateri și politici publice bazate pe dovezi și pe argumente raționale, nu pe imagini cu puternic impact emoțional și manipulatoare,” a declarat Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.